Indice pentru culturi și soluri

GeoPard poate calcula indici de vegetație/umiditate/clorofilă, luminozitate a solului și alți indici

Fiecare indice de sol și vegetație este descris în aplicația GeoPard

Lista indicilor bazați pe imagistică satelitară

Toate imaginile satelitare sunt corectate și optimizate pentru vizualizare și analiză. Alegerea diferitelor vizualizări ale imaginii vă permite să înțelegeți mai bine parcela prin recunoașterea zonelor bine dezvoltate și a zonelor cu anomalii de răsărire a culturilor. Aceste vizualizări includ:

1. RGB – Culoare naturală sau adevărată (roșu, verde și albastru).

2. NIR – (implicit) o combinație a părților nevizibile (aproape-infraroșu) și vizibile (roșu, verde) ale spectrului. Crește interpretabilitatea datelor: vegetația apare în nuanțe de roșu, zonele foarte vegetate în roșu aprins, iar solul variază de la verde închis la verde deschis sau gri.

3. EVI2 – Indicele îmbunătățit al vegetației (de la 0 la 2,4), preferabil față de NDVI pentru parcelele cu densitate mare a coronamentului, unde NDVI se poate satura. Această vizualizare poate fi folosită pentru a analiza culturile în toate stadiile de creștere.

4. LAI – Indexul suprafeței foliare (de la 0 la 5,86), o mărime adimensională care caracterizează coronamentele plantelor. Reprezintă distribuția de la sol gol până la coronament dens. Variează de la solul gol (valoarea indexului 0) la coronamentul dens (valoarea indexului este 3,5 și mai mare în vârful sezonului de vegetație) și este afișat în culori de la roșu la verde.

5. NDVI – Indicele diferenței normalizate a vegetației (de la 0 la 1) este un bun indicator al stării culturilor, reprezentând distribuția vegetației verzi. Există însă limitări la începutul sezonului de creștere (influențat de sol) și în vârful vegetației (saturare). Este afișat pe hartă de la roșu la verde.

6. GNDVI – Indicele diferenței normalizate verde a vegetației (de la 0 la 1). Este mai sensibil la diferențele de clorofilă decât NDVI și este recomandat pentru culturi în stadii timpurii până la mijlocul creșterii. Distribuția pe hartă este de la roșu la verde.

7. IPVI – Indicele procentual de vegetație în infraroșu (de la 0 la 1). Funcțional este echivalent cu NDVI, dar este mai rapid din punct de vedere computațional.

8. GCI – Indicele clorofilei verzi (de la 0 la 7). Acest indice este folosit pentru evaluarea conținutului de clorofilă din frunze și se aplică unei game largi de specii de plante. Ajută la măsurarea sănătății plantelor deoarece conținutul de clorofilă scade în plantele stresate. Distribuția pe hartă este de la verde deschis la verde închis.

9. SAVI – Indicele vegetației ajustat pentru sol (de la 0 la 1,5) minimizează influențele strălucirii solului. Foarte util la începutul sezonului când plantele sunt separate sau în rânduri și solul este vizibil, precum și până la stadiul de mijloc al creșterii când plantele încă nu se ating.

10. OSAVI – Indicele optimizat al vegetației ajustat pentru sol (de la 0 la 1). Cel mai bine utilizat în zone cu vegetație relativ rară și pentru culturi în stadii timpurii până la mijlocul creșterii. Este afișat folosind o legendă de la roșu la verde.

11. NDWI – Indicele diferenței normalizate a apei. Este folosit pentru a diferenția apa de terenul uscat și pentru cartografierea corpurilor de apă. Este afișat în nuanțe de albastru pe hartă.

12. WDRVI – Indicele vegetației cu gamă dinamică extinsă (de la -0,6 la 0,4). Acest indice este utilizat pentru o analiză mai sofisticată a caracteristicilor fiziologice și fenologice ale culturii. Folosește aceleași benzi ca NDVI, dar aplică o gamă dinamică îmbunătățită.

13. SBI – Indicele luminozității solului. Este un proxy pentru materia organică din sol, zonele nisipoase și salinitate și este important pentru studiul modificărilor condițiilor solului în timp. Soliile nisipoase, datorită culorii mai deschise și texturii mai grosiere, reflectă mai multă lumină, obținând astfel scoruri mai mari la Indicele luminozității solului. În schimb, solurile argiloase, mai bogate în materie organică și umiditate, apar mai închise și obțin scoruri mai mici.

14. NDMI – Indicele diferenței normalizate a umidității. Indicele diferenței normalizate a umidității este folosit pentru a determina conținutul de apă al vegetației. Este ideal pentru identificarea stresului hidric la plante. Vegetația mai sănătoasă are valori mai mari. Valorile mai scăzute ale indicelui de umiditate sugerează că plantele sunt sub stres din cauza lipsei de umiditate. Interpretare:

    • (-1; -0.8) Sol gol;

    • (-0.8; -0.2) Acoperire a coronamentului aproape nulă sau foarte redusă;

    • (-0.2; 0) Acoperire redusă a coronamentului cu stres hidric ridicat SAU acoperire foarte redusă cu stres hidric scăzut;

    • (0; 0.2) Acoperire medie a coronamentului cu stres hidric ridicat SAU acoperire redusă a coronamentului cu stres hidric scăzut;

    • (0.2; 0.4) Acoperire mare a coronamentului cu stres hidric ridicat SAU acoperire medie a coronamentului cu stres hidric scăzut;

    • (0.4; 1) Acoperire mare și foarte mare a coronamentului fără stres hidric.

15. MSI – Indicele de stres al umidității. Indicele de stres al umidității este folosit pentru analiza stresului la nivelul coronamentului, predicția productivității și modelarea biofizică. Valorile mai mari ale indicelui indică un stres hidric mai mare al plantelor și un conținut mai scăzut de umezeală în sol. Valorile acestui indice variază de la 0 la mai mult de 3, intervalul obișnuit pentru vegetația verde fiind între 0,2 și 2.

16. CCCI – Indicele conținutului de clorofilă al coronamentului. Indicele CCCI este un indice de teledetecție bidimensional propus pentru inferarea stării de azot (N) a culturii. CCCI folosește reflectanțele în regiunile spectrale aproape-infraroșu (NIR) și roșu pentru a ține cont de schimbările sezoniere ale densității coronamentului, în timp ce reflectanțele în regiunile NIR și far-red sunt folosite pentru a detecta schimbări relative în clorofilă, un substitut pentru conținutul de N.

17. MCARI – Indicele modificat al raportului de absorbție a clorofilei răspunde la concentrația de clorofilă din frunze și la reflectanța solului. În general, valorile ridicate MCARI indică un conținut scăzut de clorofilă în frunze. MCARI prezintă slăbiciuni în prezicerea concentrațiilor scăzute de clorofilă, în special din cauza impactului semnalului solului care îi limitează funcționalitatea.

18. TCARI – Indicele transformat al absorbției reflectanței clorofilei este unul dintre mai mulți indici CARI care indică abundența relativă a clorofilei. Este afectat de reflectanța solului subiacent, în special în vegetația cu LAI scăzut.

19. MCARI/OSAVI și TCARI/OSAVI sunt formele integrate ale CARI pentru a obține o mai bună linearitate cu conținutul de clorofilă și rezistență la indexul suprafeței foliare (LAI). Îmbunătățirea apare deoarece reflectanțele roșu și NIR au fost înlocuite de reflectanțele verde, roșu și red-edge. Combinațiile de indici pot fi folosite pentru estimarea conținutului de clorofilă al coronamentului.